Comunitatea virtuală – este loc şi pentru bibliotecă ?

   Iniţial, computerul a fost conceput ca o maşină de calcul. O maşinărie mare cât toată camera, operată de mai mulţi ingineri, era mândria omenirii, pentru că se etala cu creierul uman. În anul 1969, militarii americani au început conectarea calculatoarelor în reţele, pentru a transfera informaţia secretă cât mai sigur şi mai rapid.

    În doar 2 decenii, aparatele de calcul s-au micşorat substanţial, iar reţelele s-au extins, formând un păienjeniş mondial – World Wide Web. Din acest moment, peste aspectul tehnic al aparatelor de calcul se suprapune aspectul moral – necesitatea de interconectare umană.

    În 1988, se naşte IRC-ul (Internet Relay Chat), protocolul, care permite comunicarea on-line în timp real.

   Pentru ţara noastră, posibilităţile de comunicare virtuală se concep deja în sec. XXI. imgpreviewÎncepusem cu mIRC-ul, ICQ, Yahoo Msn, Windovs Live Messenger, Skype, după care am învăţat rapid reţelele de socializare: Facebook, Twitter, Odnoklassniki, VKontakte, Youtube, etc…

       Prin 2006, la doi ani de existenţă a mediatecii la Bilicenii Vechi, ne echipasem cu o webcameră! Cât de surprinşi erau utilizatorii bibliotecii noastre, care pentru prima oară se vedeau on-line cu rudele de peste hotare ! În următorii 2-3 ani, toată lumea îşi cumpărase câte un laptop şi învaţa să le utilizeze doar cu scopul de a comunica prin intermediul reţelelor de socializare. Acum, în orele serii, nu mai vezi prin sat nici copii, jucându-se pe toloacă, dar nici cumătrele, adunate la umbra unui vişin să-şi spună noutăţile locale.  Mahalaua din stradă s-a mutat pe internet.      

          Aşa, grupurile reale s-au transformat în comunităţi virtuale, care, la fel ca şi comunităţile reale, se bazează pe:  imgpreview (3)

  • Socializare,
  • Participare,
  • Distracţie,
  • Interese comune,
  • Sentimentul de apartenenţă unei comunităţi reale,
  • Realizări comune, etc…

       Diferenţa comunităţii virtuale de cea reală, este că membrii ei nu se întâlnesc, sau o fac foarte rar. Avantajul ei este posibilitatea de a uni participanţii indiferent de amplasarea lor geografică.

  Cele mai familiare reţele de socializare, pentru moldoveni, sunt:imgpreview (12)

  • Facebook – cu aproape 500000 conturi înregistrate în RM;
  • Odnoklassniki – circa 900000 conturi;
  • Twitter2000 utilizatori activi;
  • Google Plus230000 conturi;
  • VKontakte100000 utilizatori activi;
  • Bloguri2016 înscrise pe blogosfera.md;

  Reţeaua socială Facebook, ne-a oferit nouă, bibliotecarilor, posibilitatea de a forma o comunitate profesională extrem de eficientă, pentru comunicare, partajare şi colaborare. Aici, însă, se interacţionează mai puţin cu utilizatorii reali, potenţiali sau virtuali ai bibliotecilor noastre, care locuiesc într-o altă ţară virtuală – Odnoklassniki.

      Cea din urmă a devenit prima reţea socială în topul utilizatorilor moldoveni, în mare parte datorită conaţionalilor noştri, care muncesc peste hotarele ţării şi simt necesitatea conexiunii cu cei de acasă, copii, părinţi şi bunici. Platforma Odnoklassniki este utilizată mai mult pentru comunicare, decât pentru informare, cum este reţeaua Facebook. Deseori, autorii postărilor de tipul – foto, video, mai rar link-uri către alte site-uri, sunt persoane, care au abilităţi minime de realizare a produselor informaţionale de calitate. Pe ambele platforme, s-au format grupuri şi comunităţi virtuale, unele – bine organizate, cu mesaje pozitive şi constructive, iar altele – cele dezordonate, atrag utilizatorii în mlaştina informaţiei inutile. Consumul informaţiei negative distruge psihicul uman, consecinţele revârsându-se în lumea reală. Comunităţile virtuale sunt în stare să creeze dependenţă, prin absorbţia lumii reale şi remodelarea principiilor etice.

   În acest ocean virtual dezlănţuit, este loc şi pentru bibliotecă ? Noi afirmăm, că prezenţa bibliotecii este absolut necesară ! Pentru că, bibliotecile sunt instituţii de încredere, capabile să selecteze şi să prelucreze informaţia electronică, dar şi să dirijeze consumul de informaţie spre beneficiul utilizatorilor.   

Presentation1

    Ce instrumente poate folosi o bibliotecă, pentru a-şi face prezenţa on-line cât mai eficientă ?  Instituţiile de informare vor fi reprezentate mai productiv prin grupuri, decât pagini, în reţelele de socializare. Grupul este mai democratic, oferind posibilitate fiecărui membru să participe la modelarea comunităţii, astfel, toţi se vor simţi egali în drepturi. Chiar dacă bibliotecarul îşi va păstra rolul de administrator, cei mai activi membri ai grupului şi prietenii bibliotecii, pot fi implicaţi ca moderatori.

       Cum vom construi un grup virtual atractiv ? Strategiile de marketing, prezente şi ele pe reţelele sociale, recomandă segmentarea postărilor în trei părţi egale:

  • 33 % – informaţie, care va „vinde” produsele bibliotecii în realitate;
  • 33 % – postări distractive, la teme adiacente lecturii, cărţilor, computerelor, etc…;
  • 33% – noutăţi despre activităţile bibliotecii, a bibliotecarului şi utilizatorului.s-media

    Umpleţi wall-urile cu postări utile şi veţi forma comunităţi virtuale puternice !                          

          Ce tip de informaţie vom posta în grup ?

  • Fotografii şi imagini – însoţite de o descriere atractivă !
  • Filme de 2-5 minute ;imgpreview (7)
  • Infografice ;
  • Concursuri;
  • Sondaje;
  • Link-uri către pagina Web a bibliotecii sau alte site-uri (veţi obţine mai mult trafic);
  • Evitaţi publicarea textelor integrale, care nu vor fi citite, dar şi pot respinge utilizatorii.

   Pagina Web a bibliotecii şi blog-ul permite setarea butoanelor reţelelor sociale sub fiecare articol. Pentru a fi mai siguri de rezultatul final, vom scrie un îndemn deasupra acestor butoane.  

      Adresarea va fi la persoana a II-a, singular, ca utilizatorul să perceapă atitudinea noastră amicală.butoane

          Informaţia atractivă se va răspândi ca un virus pe internet !

           Pe lângă grupurile bibliotecilor, pot fi formate şi alte comunităţi, cum ar fi:

  • Promovarea valorilor naţionale, tradiţii, meşteri populari, etc…
  • Educarea pentru un mod sănătos de viaţă (o temă extrem de populară) – ca moderatori, vor fi invitaţii şi lucrătorii medicali din localitate;
  • Ecologia – problemă gravă pentru Moldova, necesită implicarea practică şi teoretică, iar biblioteca poate avea un rol important în sensibilizarea populaţiei;
  • Guvernare transparentă – grup (apolitic), destinat comunicării între APL, Consiliul local şi cetăţeni.
  • Grupuri locale, care vor conecta toţi nativii unui sat/oraş. Aproximativ 50 % din moldovenii înregistraţi pe Odnoklassniki, sunt cei plecaţi peste hotare. Biblioteca poate să-i atragă pe emigranţi în proiecte de dezvoltare a localităţii lor de baştină.

După o muncă perseverentă, rezultatele se vor face vizibile în doar câteva luni:vizite grup

    Pentru a crea comunităţi cu adevărat puternice, este necesară multă implicare, cercetarea continuă a tendinţelor de pe internet, dar şi aplicarea modalităţilor creative de loializare a consumatorului de informaţie. Prin aplicarea unor viziuni clare de formare a culturii informaţionale, utilizatorii vor poseda abilităţi de producere a informaţiei constructive.

  Deja azi, biblioteca necesită o afirmare ca centru comunitar atât în spaţiul real, cât şi cel virtual. Iar dezvoltarea comunitară durabilă este una din valorile esenţiale ale bibliotecii publice !

Cu consideraţie, Maia Bălan, Biblioteca publică Bilicenii Vechi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s