Dezvoltarea culturală pe vremea lui Ştefan cel Mare

Epoca lui Ştefan cel Mare, înafară de o politică externă bine gândită, s-a marcat şi printr-o dezvoltare culturală, împletită cu viaţa religioasă.

Este bine cunoscut faptul, că după fiecare victorie în râzboi, Ştefan poruncea zidirea unui lăcaş sfânt: biserică sau mănăstire. Printre ele se numără : Putna, Voroneţ, Milişăuţi, Hârlău, Scheia, Dorohoi, Pătrăuţi, ş.a. Astfel, se formează un curent de arhitectură specific Moldovei. Pentru a zugrăvi aceste opere arhitecturale în stil religios, Ştefan înfiinţează o „Şcoală de pictură şi caligrafie„. Atunci s-a pus baza culturii noastre, combinaţie a elementelor bizantine şi romanice.
La diferite ceremonialuri, se cânta vitejia domnitorilor şi a ostaşilor, astfel se dezvoltă muzica şi cântul. Un atribut al moldovenilor de pe timpul lui Ştefan, era începutul luptelor cu buciume şi trâmbiţe.
În biserici şi mănăstiri activau mulţi călugări cărturari. Din acea vreme au ajuns pînă la noi scrierile istorice: „Letopiseţul anonim al Moldovei”, „Cronica de la Putna”, „Cronica moldo-germană”, „Cronica moldo-rusă”. Mănăstirile şi bisericile erau şi lăcaşuri de studiu, călugării îi învăţau pe copii să scrie în grafie slavonă şi latină, elemente de matematică şi muzică bisericească. Este important faptul, că, pentru a exercita o meserie, era necesar un certificat , care atesta calificarea profesională. Iar tinerii moldoveni mai înstăriţi studiau în Europa.
Mănăstirile s-au transformat în adevărate leagăne culturale, aici se crează picturi murale, icoane de lemn, obiecte din aur, lucrate iscusit, broderii şi ţesături fine.
În timpul lui Ştefan, Mănăstirea Putna devine un centru de cultură, unde ia avânt muzica de influenţă bizantină. Protopsaltul Eustatie, reprezentant al muzicii „putnene”, este recunoscut şi la Constantinopol pentru creaţiile sale muzicale deosebite. Mai târziu, la Putna, au fost identificate 11 manuscrise muzicale.
Ştefan cel Mare, a fost nu doar un politic iscusit, ci şi un ziditor al culturii medievale moldoveneşti, lăsînd o bogată moştenire, apreciată şi de generaţia noastră.

Copy of stindard liturgic Stefan Mare

Printre perlele de artă păstrate pînă în prezent, este Stindardul lui Ştefan cel Mare, o broderie bizantină excepţională, care îl înfăţişează pe Sfântul Mucenic Gheorghe, simbol al biruinţei în luptele militare. Steagul liturgic a fost creat de călugări, în anul 43 al domniei lui Ştefan şi în prezent este expus la Muzeul Naţional al României din Bucureşti.

About bvbiblioteca

Oricare ar fi durata timpului, ştiinţa întrebuinţării lui ne face nemuritori.
Acest articol a fost publicat în istoric, personalităţi și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Dezvoltarea culturală pe vremea lui Ştefan cel Mare

  1. Pingback: Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare |

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s