3 iunie 1988 – În sala mare a Uniunii Scriitorilor din Chişinău, în cadrul unei adunări a intelectualităţii, s-a constituit un grup de iniţiativă pentru susţinerea democratizării. Începând cu această zi şi până la 20 mai 1989, grupul de iniţiativă s-a ocupat de organizarea structurilor teritoriale ale mişcării democratice, a purtat tratative cu autorităţile în vederea publicării proiectelor de program şi statut ale grupării, a organizat mitinguri şi demonstraţii şi a coordonat campania de colectare a semnăturilor pentru oficializarea limbii române, precum şi pentru revenirea la alfabetul latin, pentru drepturi politice şi cetăţeneşti, pentru demontarea sistemului administrativ de comandă şi descentralizarea economiei. În acea perioadă, grupul de iniţiativă a fost singura organizaţie care s-a confruntat în mod organizat cu nomenclatura Partidului Comunist al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
12 martie – Mişcarea Democratică organizează, în faţa clădirii CC al PCM, prima mare demonstraţie de protest. Lozincile zilei: „Limbă, alfabet!”, „Jos comuniştii!”.
20 mai 1989- Grupul de iniţiativă convoacă, în sala mare a Uniunii Scriitorilor, Congresul de constituire a Mişcării Democratice, la care participă delegaţi din 30 de raioane şi oraşe. În baza Mişcării Democratice, Congresul decide să creeze Frontul Popular din Moldova (FPM). Congresul alege organele de conducere şi adoptă Programul, Statutul şi o serie de rezoluţii, hotărăşte editarea buletinului informativ „Deşteptarea”.
26 iunie 1989- În Piaţa Victoriei din Chişinău (azi Piaţa Marii Adunări Naţionale) FPM organizează, pentru prima dată în perioada postbelică, o amplă acţiune de protest, prin care denunţă public ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa de către trupele sovietice la 28 iunie 1940. Zecile de mii de manifestanţi, purtând tricoloruri în bernă şi haine cernite, comemorează victimele regimului sovietic de ocupaţie. Ziua de 28 iunie este declarată zi de doliu pentru Basarabia.
6 mai 1990 – Podul de Flori peste Prut. Iniţiată de Asociaţia Bucureşti-Chişinău şi sprijinită de Frontul Popular din Moldova, acţiunea are menirea să atragă atenţia opinei publice internaţionale asupra faptului că acest hotar pe Prut constituie pentru Europa o problemă de conştiinţă ca şi zidul de la Berlin, pentru că în plan politic, dar şi moral, Europa sfârşeşte acolo unde începe această graniţă româno-română. Obiectivul imediat al acestei acţiuni este obţinerea liberei treceri peste Prut în ambele sensuri, fără paşapoarte, fără vize, fără taxe vamale.
27 august 1991 – Deputaţii FPM, sprijiniţi de Alianţa Naţională pentru Independenţă „16 Decembrie”, organizează cea de-a treia Mare Adunare Naţională, transmisă în direct de TVM şi TVR. Adunarea impune Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de Independenţă şi adoptarea Imnului „Deşteaptă-te române!” ca imn naţiona
Din anul 1994 poezia “Limba noastră”, scrisă de Alexei Mateevici în vara anului 1917, a fost selectată ca imn naţional al Republicii Moldova, pe o melodie compusă de Alexandru Cristea (1890-1942).
Sursa: http://ro.wikipedia.org/
bvbiblioteca
Un post exrem de informativ. Mulţumesc pentru munca depusă.
Plăcerea a fost de partea moderatorului